Demografie
Datele privind populația stabilă a municipiului sugerează un trend de stabilizare, dar
fără posibilitatea de a utiliza cifrele în realizarea de prognoze și estimări. Pornind de la datele privind
populația legală (care are domiciliul în Cluj-Napoca) și schimbările de reședință, se poate estima o
populație anuală de aproximativ 303.500 de persoane, conform datelor recensământului din 2011.
Din perspectiva structurii demografice, se poate observa o pondere mai redusă a populației sub 20 de
ani, sub media națională, dar o pondere mai ridicată a populației feminine la trei dintre grupele de
vârstă cele mai fertile în prezent, 25-39 ani, ceea ce prezintă un atu important pentru numărul de
naşteri. Doar 13% dintre locuitorii Clujului au depăşit vârsta de 65 de ani, în timp ce la nivel naţional
ponderea acestora trece de 15%.
Ratele de mortalitate ceva mai mici la Cluj nu se datorează numai unei structuri pe vârste mai tinere
a populaţiei ci şi unei mortalităţi mai reduse decât în ansamblul mediului urban.
Nu în ultimul rând, indicatorul nupţialităţii este, în Cluj, cu ceva sub nivelul urbanului naţional, iar
cel al divorţialităţii, de asemenea e în general mai mic.


Cultural
În ceea ce privește dimensiunea culturală, cele mai importante evoluții față de 2005 vizează o ușoară
creștere a populației de etnie română și romă între 2002 și 2011, dar și o scădere de aproape 3% a
populației de etnie maghiară.
În ceea ce privește infrastructura culturală a municipiului, se remarcă o reducere a numărului de
participanți la evenimente culturale, în 2011 nivelul spectatorilor aflându-se la 78% față de nivelul
din anul 2005. Un trend contrar este observat în cazul vizitatorilor muzeelor, numărul acestora fiind
constant, începând cu 2008, mai mare decât în 2005, ajungând ca în 2011 numărul vizitatorilor să fie
cu 40% mai mare decât în 2005. Tot la acest nivel, este important de remarcat că începând cu 2011
este dată în folosință Cluj Arena, care crește capacitatea disponibilă pentru evenimente culturale și
sportive cu aproximativ 30.000 de locuri.


Educație
La nivelul învățământului preuniversitar, cea mai importantă evoluție vizează creșterea numărului
elevilor de la nivelul grădinițelor, cu 30%, dar și a celor înrolați în învățământul postliceal (90%) și
în școlile de maiștrii (343%). Cea mai mare parte a locurilor din liceele clujene aparține școlilor cu
profil tehnic (21%), urmate de clasele de matematică informatică (15% din locuri).
În ceea ce privește performanța elevilor clujeni la bacalaureat, aceasta se plasează cu aproximativ
12% peste media națională, cele mai bune licee, în funcție de rezultate și premii naționale și
internaționale, fiind Colegiul Național Emil Racoviță, Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu, dar și
liceele Avram Iancu și Gheorghe Șincai.
În ceea ce privește învățământul universitar, numărul studenților înrolați la cele 10 universități
clujene a început să scadă din 2008, în 2011 fiind cu 10.000 mai puțini studenți față de 2005.
Deși nicio universitate clujeană nu a reușit să intre în vreun top internațional, Universitatea Babeș-
Bolyai este singura universitate din România luată în considerare de topul ARWU. În plus, patru din
cele 10 universități locale sunt evaluate de Ministerul Educației drept universități de rang A.


Poluare și mediu
În ceea ce privește componenta de mediu, o primă observație care merită făcută este că disponibilul
de spații verzi din intravilan nu asigură media minimă de 26 m2 recomandați de UE. De asemenea, o
suprafață însemnată a municipiului este afectată de emisii poluante, cele mai expuse fiind
principalele artere de circulație, deși în cazul anumitor poluanți periculoși (precum PM10), prezența
acestora în aer s-a înjumătățit în 2011 față de 2007. Nu în ultimul rând, referitor la poluarea fonică,
doar aproximativ 3,5% din populația municipiului este expusă la diverse forme de poluare fonică.
Per ansamblu, se poate constata că poluarea în Municipiul Cluj-Napoca nu reprezintă un factor
alarmant, marea majoritate a indicatorilor fiind sub limita admisă (iar cei care depășesc nu depășesc
semnificativ limita și sunt restrânși ca întindere).


Societate civilă
În ceea ce privește componenta civilă de la nivelul municipiului, o primă constatare care trebuie
făcută este că numărul de solicitări de liber acces la informații de interes public este fluctuant, dar în
creștere, începând cu 2006 remarcându-se o explozie a solicitărilor adresate online, comparativ cu
formatul clasic pe hârtie sau verbal. Din totalul solicitărilor adresate Primăriei și CL, începând cu
2006, cea mai mare parte vizează aspecte privind utilizarea banilor publici, deși trendul tinde să fie
descrescător. Datele sunt interesante și sugerează o evoluție pozitivă a interesului publicului față de
modul de utilizare a resurselor publice, cu impact deosebit asupra responsabilizării autorităților
locale, chiar adică principalii solicitanți au fost persoane juridice (probabil presa și organizații
neguvernamentale)
În privința plângerilor și reclamațiilor administrative privind informațiile de interes public, numărul
acestora este nesemnificativ, maximul fiind atins în 2006, 7 reclamații și 4 plângeri în instanță.
Numărul participanților la ședințele de consiliu local este fluctuant, anii cei mai activi din acest punct
de vedere fiind 2006 și 2010, cu peste 800 de participanți, aceștia fiind anii și cu cele mai multe
dezbateri publice organizate.
Nu în ultimul rând, după cum arată datele, redirecționările de 2% din profit sunt fluctuante între 2007
și 2011, cu un maxim în 2008, de aproape 4 milioane de lei și un minim în 2011, de aproape 3.3
milioane lei.


Social
Ultimii ani au adus progrese în privința dimensiunii sociale a municipiului, atât din perspectiva
siguranței publice, cât și a situațiilor de urgență. Astfel, între 2009 și 2012 se poate constata o
reducere a cazurilor de contravenții în trafic, de 40%, deși totodată a avut loc o ușoară creștere a
numărului persoanelor rănite în trafic.
Comparativ cu 2008, a crescut ușor și numărul persoanelor agresate de câini comunitari, de la 846 la
865, cheltuielile totale cu tratamentele aplicate victimelor ridicându-se la aproximativ 1.7 milioane
de lei.
În legătură cu infracționalitate, între 2004 și 2012 au crescut cazurile de prostituție, furt din societăți
comerciale și de loviri și alte violențe. Aceasta din urmă categorie a cunoscut o creștere continuă
ajungând ca în 2012 să fie cu 725% mai mare decât în 2004! Totuși, s-a constatat o reducere a
cazurilor de viol (cu 45%), furt (total) (44,6%), tâlhărie (aproximativ 25%) și cerșetorie (25%).
Nu în ultimul rând, între 208 și 2012 a avut loc o reducere a numărului de incendii înregistrate la
nivelul municipiului, de la 199 la 116, inclusiv a numărului de răniți și decedați, de la 24 la 1,
pagubele totale cauzate de incendii reducându-se cu 65%, de la aproximativ 1,7 milioane de lei, la
590 mii lei.